Publicat in: 2013-10-15 07:35:26
Dacă de astăzi cu gânduri ne-am putea-mbrăca...
Ele din interiorul nostru spre exterior ar evada...
Iar dac-acestea ar mai avea câte-o culoare
Probabil nuanţele de pe chip ar fi fără paloare...
Uitându-mă-n dulap, îmbrac melancolia
Aşteptându-mă cuminte, să-mi izoleze paranoia
M-ajută să renunţ la teama de prezenţe
Făcându-mă să-mi cer uitarea de scadenţe...
Fără să mai am delimitarea binelui de rău
Răspunsu-i speriat: nu vreau să exist mereu!
Tristeţea-i singura ce-mi mai poate ţine cald
Mă uit cum celelalte gânduri neîmbrăcate cad...
Sunt singură...şi fără folos chiar pentru mine
Cu pleoapele unite, nu văd ziua de azi...nici cea de mâine
Goală pe dinăuntru, dar colorată la exterior
Mă simt ca o prăpastie frumoasă, dar inutilă şi fără ecou...
Nu vreau nici să strig... căci Nu vreau ajutor
M-am săturat de minţi luminate şi binevoitori
Caut întuneric...în el vreau să m-afund
Gândul de azi...nu-mi dă zile în care să mă scufund!