Publicat in: 2013-01-12 08:14:00
Singuratatea e cu el pe drum
Si crede ca ii vorbeste lui acum...
Vezi crucea cea de piatra?
Ea ne deschide-o poarta...
Vezi punctul cel mai vestic?
Il cheama cu dorinta pe cel estic
Si pamantul apa el se face
Si prin valuri se desface
Ca-i Atlanticul si stanca sa
Iar tu esti acolo si-i vezi asa
Cum acolo isi vorbesc
Si continuu ei soptesc
Cand iubire, cand angoasa
Caci apa e cam capricioasa
Pare doar o zbuciumata
Pentru ca-i o alintata...
Insa asta-i doar menire
Si s-o astepte cu iubire
Pe acea stanca vie, colorata
Cu flori galbene presarata...
Si parca nu se plictisesc
Nici ingerii ceresti
De iubirea lor frumoasa
Parca din romane scoasa
Pamantul inalt trebuie sa stie
Ca apa continuu o sa vie
Ca ei doi sa invie
Si TIMPul doar al lor sa fie!