Publicat in: 2013-04-04 20:09:07
Ceai din fructe, lamaie , miere.... si ganduri zburate prin geam pe strada ce ma invita la mers...spre.... Ce importanta are? Ma frapeaza prezenta chioscului de carti vechi si rufoase, ce este acolo, pentru mine de cand lumea! Ii admir "eticheta"--Anticariat scrisa candva de mana vanzatorului ambulant, hartie ce a rezistat la ploi, soare si vant. Toate erau acolo, cartile, rafturile, reclama si vanzatorul, toate imprimate cu trecerea timpului. Desi am cumparat de nenumarate ori carti, niciodata parca aceasta imagine nu mi-a vorbit mai mult, mai tare si mai aproape ca azi. Ador cartile citite, practic le iubesc pentru cum arata, pentru cum miros...le adulmec parfumul si incerc sa-mi imaginez pe cei care inaintea mea le-au oferit un colt si o perioada de timp in viata lor. Azi, am cumparat " Numele Trandafirului", Editia Hyperion din 1992, doar pentru ca pe prima pagina era o dedicatie " 11 aprilie 2000... Pentru multi ani peste cei 70. Cu toata dragostea! Egmond Gabriela, Egmond-Gabriel". M-a intrigat ca nu era indicata calitatea persoanei careia a fost daruita ( mama, bunica, matusa, prietena) si nici a celor care o daruisera. Si mintea mea a inceput sa contureze povestea unei batrane, al carei nume si calitate nu conta la acel moment, ci faptul ca gestul era facut de cei doi " Cu toata dragostea!". Mi-am pus si problema tipului de rudenie dintre Gabriela si Gabriel. Ar fi putut fi soti, destinul aducandu-i alaturi pe cei doi cu acelasi nume de sfant.... Dar cel mai mult mi-a placut sa-mi imaginez ca erau frate si sora si ca mama lor, batrana a carei viata trebuia sa dureze cat mai mult peste 70 de ani, i-a legat cu afectiune , acestia continuand sa cumpere impreuna cadouri pentru femeia care le-a daruit viata si aproprierea de nume...Acum.... vreau sa cred ca batrana peste cateva zile isi sarbatoreste cei 83 de ani alaturi de copii si familiile lor. Si atunci....cum a ajuns cartea pe masa vanzatorului ambulant? ... In ciudatenia ce ma caracterizeaza, voi scrie si eu mesaj pe aceasta carte, pe 11 aprilie 2013 cu respect pentru cei care mi-au oferit prilejul sa construiesc o mica poveste, prin care sa respir.
Ma intorc in cafeneaua de pe Lapusneanu, din Iasi, si cu tot efortul de a o asculta pe cea din fata mea , nu pot sa nu privesc prin geamurile mari, continuand astfel conversatia cu Anticariatul ambulant... Ma uitam pe furis la el, intrebandu-l din priviri ce vrea sa-mi spuna atat de insistent! In cele din urma am auzit : " fiecare carte contine povestea cel putin a trei oameni!"....a celui care a scris-o, a celui despre care s-a scris si a celui care a citit-o. Am incercat in nebunia mea sa le numar, dar distanta imi juca feste. Unele erau asezate vertical, altele orizontal, unele drept, altele oblic....dar toate erau acolo, prafuite, jilave si pline de dorinta, sa mai fie deschise inca o data, cel putin. Toate vietile, toti oameni pareau asezati in pozitii absurde unii fata de ceilalti ( poate ca in viata) , fiecare dintre el sperand sa fie cel ales, si astfel prin mainile, prin gandurile, prin imaginatia, si prin somnul tau, povestea lui sa prinda din nou viata...... Vedeam cum praful magic al vietii se asterne pe mainile cumparatorului de vechituri, acesta simtind energia celor ce au facut parte din viata acestei carti, pentru ca, in realitate istoria destinului nostru este cel inclus in universul cartilor de pe raft... In acel moment, am constientizat in cazul scrierilor situatia aproape injusta determinata de alegerea cu precadere a unei reinvieri in detrimentul alteia... Si m-am intrebat: si Dumnezeu are criterii ?