Publicat in: 2013-04-15 21:00:42
Se lasa seara peste oras
Ganduri imi vorbesc, de parca au pasi
Aud cum mi se aseaza pe fiinta
Imi aduc vise din neputinta
La spate de-as avea ochi
La picioare de-as avea urechi
Si mainile ar fi picioare
As sta invers si-n racoare
Caci tu m-ai fi indepartat demult
Devenind un specimen, dar pe pamant
Si chiar de am ochii la locul lor
Si urechile in lateralul lor
Si picioarele pe pamant
Si mainile in fata cu avant
Raman acelasi om ciudat
Ca de.... de-acuma-s antrenat!
Sunt pregatit de etichete
Deja parca nu mai vad decat prin ele...
Si vinovat imi pare ca esti doar tu
Ca n-ai stiut sa ma opresti cu un simplu " nu!"
De fapt, acuma inteleg ce e corect
Sa ma opresti ar fi fost nedrept
Caci asta e natura mea
Sa scriu, de parca esti aievea...
Insa vezi si tu ce judecati primesc
Ca-s diferita chiar de tine cand iubesc
Voi continua sa plutesc in vise de arama
Urechile-mi sunt aripi de sanziana
Nu-mi pasa ca sunt atemporala!
Ce bine! raman o anonima!