Publicat in: 2013-05-07 14:54:26
N-am pretins vreodata ca-s perfect
Chiar cateodata simt ca-s om defect
As vrea sa sterg puterea de-a iubi
Ma uit intr-o oglinda...sunt pe cale de a putrezi
Nu stiu ce naiba mai vrei tu de la mine
Ma sanctionezi mai mult decat oricine
Nu vreau atentie... dar primesc rusine
Cerul aunca vise...de azi lupul vrea sa-nvie
Si-l las sa iasa acuma la-ntamplare
Nu pot sa stau intr-o viata doar de asteptare
Pornesc spre infinituri reci ascunse-n orizonturi
Nu ma privi, ca si cum noi n-avem alte rosturi
M-am saturat sa regasesc ganduri de TOTI stiute
Te protejezi viclean cu ale tale pasaje mute
Nu pot s-ascund!...scarbita de explicatii facute de destepti
Par asa, prin simplul fapt ca luna-i tine drepti
Nu ma pot impiedica sa fac ce stiu eu cel mai bine...
Adica: sa forteze valul sa-l sar oricand in drum spre tine
Nu ma intereseaza gandirile impus sa fie pozitive
Nu vreau lectii acum de viata...imi dau stari negative
Hmmm...lupului ii este foame dupa o iarna lunga...
Le voi spune: "inchide usa potismului, nu sta in usa!
El isi satura fiecare parte din a sa fiinta
Indiferent ca hrana-i frageda sau atoasa in simtire
Iar acum ca esti la mine in padure
Ai sa vezi ce peste bot ti-o iei de-mi furi din mure!
Primesti doar ceea ce-ti ofer eu pe farfurie
NU DAM PACHET e deviza stabilita in padurice"
Sssss...asculta! Si cerul instelat vrea vesnica intre noi purtare
Ca ma cheama sa vorbesc despre aceeasi aratare!
Cateodata un bun prieten de nadejde
Dar alteori pierzanie...si pentru asta imi ranjeste...
Acum suntem cu totii-n asteptare
Ai dreptate: galeria ta e mult mai mare!
Insa galagia pe mine nicicum nu ma disturba
Chiar daca jocul tau e doar facut din umbra
Caci tot galeria te scoate la iveala
Ramane de vazut daca te mai vreau luat din oala!