Potisme. Poezii de dragoste si ura. Pasiune si Frica. Iubire si dezlantuire

Publicat in: 2014-02-03 06:45:52

Foto: Răzvan Pantescu Cu ochii rătăciţi şi trişti visând la mare Gândurile pleacă spre a speranţei căutare Către locul în care liniştea ia forma infinitului Limitându-se de fapt la linia orizontului Viaţa se transformă în granule calde de nisip Coloritul lor se uniformizează când în palme le ridic Dar pentru ca acea clepsidră a viitorului să fie plină Trebuie să hotărâm ce păstrăm şi ce lăsăm în urmă Valurile mângâie trecutul cu ritmul secundelor pe ceas Dar niciodată nu vom şti câte pentru noi au mai rămas Cadoul ce-mi rămâne de-acuma, an de an, mie să mi-l fac E căutarea resemnării, căci fericirea nu pot s-o desfac Urmele întotdeauna sunt mai mari decât paşii care au trecut Tocmai de aceea în exagerare se transformă orice început Nu înţelegem niciodată ce simţim prin ceea ce a fost Prezentul se oglindeşte în viitor, căci altfel nu mai are rost! Chiar de aş striga, doar norii astăzi mă aud S-au adunat deasupra mea, făra ca nisipul să fie ud Sătuli şi plictisiţi să plângă pentru al meu crez Îi cert, căci niciodată nu voi uita să mai visez! DA! Asta sunt eu, natura ce se judecă cu cerul Câteodată mă împac, pentru cei ce-mi vor să-mi ştie felul Nu vreau să mint spunând că niciodată nu l-am auzit Iartă-mi nebunia, s-ar putea să fie tot ce la mine ai iubit!

se joaca spumegand eternul dans hipnotic coama ce vine umple golul universului haotic ce-i sub ascunde urma, deasupra se grabeste pulseaza tot pe loc si astfel spuma-i prinsa-n clește nu e risipa umbra ramasa fara soare e trist cand tot ce ai gasit e-aceasta cautare stralucirea-ti ti-o arati numai în noaptea ta eterna căci ochii ca să-ți vadă traiesc numai în bezna fugi de aici. o lume intreaga peste cap se da nici norii nu aud cum apa in soptit ii striga il lacrimi se transforma, si se intorc la mal ma plang cu stropi din tine. un val și iar egal urgia iti e nume. furtuna-ti mangaie cararea caci chiar si cerul apei nu ii iarta decat sarea cum sa sculptezi trecutul. apoi ca sa pictezi viitorul? nu-i orizont ce vezi. apusu-n rasarit. ce vezi ti-e ecuatorul.