Publicat in: 2014-03-10 08:49:22
Foto: Maria-Magdalena Velişcu
Dacă ar fi să-mi rescriu un anume testament Ţi-aş lăsa cerul şi pământul, fără să fiu un repetent Dar nu sunt ale mele, iar tu le ai oricând Astfel că m-am răzgândit şi-ndepărtat de gând Şi-mi dau seama ca n-am nimic de fapt să-ţi las Decât amintiri cât o insectă, zburând, făcând câte un pas ... Un pas către lumină, un pas către etern Un pas respingător de viaţă, un pas ce azi l-aştern Dar totuşi îmi rescriu acel anume testament Cu fiecare clipă, dau viaţă, prezentul devenind mereu Fără să cred că lumina ochilor tăi ar mai putea ierta Tot ce n-a fost spus şi-ascuns de mine-n urma ta Dar fericită că dimineaţa cu lumină şi căldură a revenit Merg mai departe, rătăcind de fiecare dată când soarele a adormit Şi-îmbrăţişez ziua imprumutand din puterea inimii tale Bucurându-mă de orice-mi dai, fericire şi tristeţe, venite în rafale!